Prof. Petruţa Moisi (foto), expert recunoscut la nivel european în furnizarea informării de specialitate, revine în atenţia publică ca urmare a implicări într-un proiect internaţional (cu aplicaţie şi la Galaţi, ca zonă de referinţă şi eligibilitate-n.a) în calitate de coordonator al Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi (CCEG),
“RAURICURATE-MARE CURATA – Actiune comuna pentru mediu a ONG-urilor din Bazinul MariiNegre” , cod 2.2.1.72769.237 MIS - ETC 2371; partenerii - organizatii din Rep. Moldova, Bulgaria, Georgia si Turcia.
În multe țări din regiunea Mării Negre, procesul intens și necontrolat de schimbare economică a dus la un impact fără precedent asupra resurselor naturale și poluării. Principalele probleme de mediu sunt, de asemenea, conectate la accesul la apă potabilă de bună calitate pentru toate așezările umane, existența rețelelor de canalizare, calitatea aerului și a apei în anumite zone, și controlul impactului activităților industriale asupra resurselor naturale, cum ar fi păduri, râuri, lacuri și mare.
Aceste probleme necesită un mare angajament politic, suport tehnic și implicarea publicului în scopul de a obține o soluție comună.
Clean Rivers - Clean Sea! acțiunea comună, abordează o problemă comună - poluarea mării și a afluenților acesteia folosind parteneriatul ONG-urilor ca instrument principal.
Aflat în cea de a doua etapă a desfăşurării, a evaluărilor, proiectul este deja conexat cu alte documente şi studii specifice elaborate de organisme internaţionale, după cum a prezentat şi prof. Petruţa Moisi (coord. CCEG) într-un comunicat (mai multe aici)Petruţa MOISI |
"Prezentăm doar concluziile extrase de autorii documentului promovat de Milieu Contact Consortium, in traducerea noastra a CCEG. “Article 12 Technical Assessment National Report-Romania” * (4), din februarie 2014 şi care are la bază două documente, în limba română, elaborate şi raportate de Institutul Naţional de Cercetare Marină şi Dezvoltare „Grigore Antipa” şi Autoritatea Naţională Apele Române, cu titlurile de „Evaluarea inţială a mediului marin, iulie 2012” şi „Determinarea stării ecologice bune şi stabilirea obiectivelor de mediu pentru apele româneşti ale Mării Negre”, iulie 2012"
Astfel, cum toate apele
din Bazinul Hidrrografic Dunăre ajung, în cele din urmă, în Marea Neagră, trebuie analizate şi informaţiile prezentate de documentul realizat de consorţiul internaţional amintit mai sus, informaţii care, la o citire mai atentă pot fi surprinzătoare. Plecând. de la analiza Elementelor pozitive - constatăm că se utilizează cerinţele şi
standardele UE. La capitolul Elemente negative se înregistrează mai multe aspecte:
- Pentru anumite elemente, definiţia GES (Good Environmental Status/ Starea Buna de Mediu) este mai degrabă o colecţie de indicatori care ar putea fi folosiţi pentru măsurarea GES şi nu ca o definiţie cuprinzătoare a stării de atins sau menţinut (D1,D5 si D8)
- În alte cazuri, (D2 si D3), definiţiile GES sunt vagi şi neclare
- GES şi ţintele propuse nu sunt definite pentru D4, D6, D7, D9, D10 si D11
- Când România a definit ţintele de mediu (D1, D3, D5, D8) definiţiile la toti parametri pot fi fie foarte tehnice şi cantitative sau formulate la general şi, uneori, nerealist.
- Nu sunt raportate toate presiunile, de exemplu zgomotul, contaminarea peştilor şi a vegetaţiei marine pentru consumul populaţiei; raportul privind procesele hidromorfologice şi deşeurile marine este foarte limitat
- Informaţiile despre lipsuri de cunoştinţe nu sunt raportate în mod sistematizat şi într-o manieră sintetică iar planurile necesare, de regulă, nu sunt furnizate
- Se face o referire extrem de redusă la activitatea Convenţiei de la Bucureşti şi la standardele semnificative din regiunea Mării Negre. Alte standarde regionale, precum OSPAR, sunt mai frecvent folosite.
- Deşi se cunosc destul de multe depre
Directiva Cadru privind Apa (Water
Framework Directive-WFD) şi despre Directiva Cadru privind Strategia pentru Mediul Marin
(Marine Strategy Framework Directive-MSFD), ne permitem să amintim că sunt
termene clare în ceea ce priveşte obligaţiile Statelor Membre ale UE pentru
realizarea unei ‚Bune Stări Ecologice’ (Good Environmental Status-GES) in
mediul acvatic.
- Raportul menţionat mai jos, dar şi
altele, emise de către Comisia Europeana, Parlamentul European şi celelalte instituţii europene în
2013, demonstrează clar că
- În România, calitatea apelor lasă încă de dorit, majoritatea corpurilor de apă are calificativul privind starea
ecologică de ’moderat’ în cel mai bun caz, ceea ce demonstrează că măsurile cuprinse în Planurile de Management pe Bazine Hidrografice
(2009-2015) nu sunt aplicate corespunzător sau sunt întârziate, fie din motive financiare, fie alte stuaţii.
- Raportările elaborate în limba
română sunt, de regulă, stufoase şi prea generale, ceea ce face extrem de
dificilă înţelegerea conţinutului, dar şi traducerea lor în lb. engleză.
- România nu este menajată, criticile sunt,
de regulă, mult mai dure în textul tehnic complet*
- Deşi documentele sunt menţionate şi
accesibile publicului larg pe paginile de internet ale instituţiilor
responsabile (Ministerul Mediului şi schimbărilor Climatice, ANAR, etc),
nu există o versiune simplificată, într-un limbaj accesibil şi
nespecialiştilor. În plus, ar trebui accesate multe alte pagini web
pentru a avea o imagine cât mai completă asupra unei probleme, de ex. calitatea
apelor
- Menţionăm o excepţie, totuşi,
documentul postat la sfârşitul lui 2013 pe pagina Administraţiei Bazinale
Prut Bârlad pe tema problemelor importante în BH Prut-Bârlad (www.apeprut.ro)
- La comentariile de mai sus, se poate
adăuga că lipseşte o evaluare a stării de sănătate a populaţiei din
regiunea de Sud - Est a României, pentru a realiza sinergia cu evaluările
privind calitatea factorilor de mediu.
Sursa :*Milieu
LTd Consortium, “Article 12 Technical Assessment of the MSFD 2012 Obligations
Romania 7 February 2014 Final version” elaborat de Consortium sum Milieu Ltd
Consortium (www.ec.europa.eu/environment/